Click Fraud Protection
ARLI - Produse Curatenie Profesionale - Uscatoare Maini, Odorizante, Cosuri Gunoi, Detergenti Profesionali
0 produse - 0 leiCoș

Colectarea selectivă a deșeurilor: Tot ce trebuie să cunoști despre acest proces!

26 Iulie 2019
Colectarea selectiva a deșeurilor - Arli Co

Sustenabilitatea este și va deveni în continuare unul dintre cele mai importante subiecte abordate în cadrul oricărui patent, design sau produs. Inclusiv companiile cât și organizațiile includ această problemă în momentul oricărei decizii majore. Deoarece, pe termen lung, consumul și epuizarea resurselor reprezintă doar o chestiune de timp.

Nu este cazul să amintim și să dăm vina pe consumerism sau pe firmele care reduc intenționat durabilitatea pentru a crește numărul de unități vândute, deoarece adevărata problemă o reprezintă poluarea și diminuarea treptată a resurselor. Prin urmare, reciclarea, procesul de transformare într-o resursă reutilizabilă este cea mai sustenabilă soluție în ceea ce privește problema deșeurilor pe termen lung.

Reciclarea însă, este o mișcare dificil de implementat, cel puțin prin felul pe care autoritățile ce vizează acest subiect impun o serie de obiective și termeni limită. Posibil ca acest fapt să fie datorat ignoranței populației sau probabil că vina este a celor care nu au reușit să conceapă modalități mai eficiente de facilitare a acestui proces. În România, precum și la nivelul Europei, acest lucru este cu atât mai dificil de implementat tocmai datorită posibilităților distincte de care fiecare țară dispune pentru a transforma această mișcare de reciclare a deșeurilor într-un program fezabil.

1. Colectarea selectivă a deșeurilor

Colectarea selectiva a deșeurilor - Arli Co
Sursă foto: Shutterstock.com

Problema cu care se confruntă centrele de reciclare și colectare a deșeurilor este reprezentată de faptul că pentru a gestiona aceste deșeuri sunt cheltuite foarte multe resurse atât financiare cât și umane. Tocmai de aceea, pentru a se conveni împreună cu cetățenii sau firmele, la o soluție care să rezolve problema gestionării deșeurilor, reducerea ineficienței procesului de reciclare constă în colectarea selectivă. Această practică introduce ideea că sortarea trebuie să fie realizată chiar de către cetățeni. Astfel, odată ce tonele de deșeuri ajung la centrele de colectare, acestea sunt deja separate pentru a ușura o asemenea de etapa atât de costisitoare în timp și în efort precum este reciclarea.

În cazul României, problema deșeurilor poate fi înțeleasă prin intermediul datelor furnizate de EUROSTAT. în ciuda faptului că datele actuale regăsite pe platformă ilustrează situația de acum trei ani, problema pe care acele cifre o evidențiază există chiar și în 2019.

Exemplu cu Situația EU-28 din 2016 - Arli Co
Exemplu cu Situația EU-28 din 2016

Se poate observa cum în tabelul de mai sus, România apare cu un procent de reciclare de doar 4% din generarea de deșeuri, în ciuda faptului că există progrese semnificative față de anii anteriori, în ceea ce privește generarea de deșeuri/cap de locuitor (excluzând deșeurile industriale și periculoase) România prezintă numere mai mari decât alte țări cu o populație mult mai mică.

Colectarea selectiva a deșeurilor - Arli Co

Pentru a pune acele date în perspectivă, putem să formulăm câteva idei pe baza Evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu în 2019 pentru România ce ilustrează situația României și a deșeurilor raportate la nivelul EU-28 (Uniunea Europeană și cele 28 de state membre). Astfel, principalele aspecte care se pot regăsi în secțiunea de Gestionare a deșeurilor sunt următoarele:

  • Colectarea selectivă este unul dintre principalii factori ce determină transformarea deșeurilor în resurse
  • României îi este caracteristică o rată foarte mică a reciclării de deșeuri municipale, mai precis, 14%, ceea ce rezultă într-un număr foarte mare de deșeuri ce ajung în gropile de gunoi
  • Conform datelor din 2017, erau produse 272 de kg de deșeuri per cap de locuitor (mai puțin decât media Europeană de 487 de kg/cap de locuitor
  • România trebuie să sporească eforturile de reciclare, precum și cele de diminuare a cantității de deșeuri ce ajung în gropile de gunoi, astfel încât să poată atinge obiectivul de reciclare pentru anul 2020.
  • Absența instrumentelor precum și a măsurilor necesare relevante diminuării depozitării deșeurilor în gropile de gunoi
  • Infrastructura este la un nivel minim în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor
  • Țara dispune deja de un sistem de gestionare și colectare selectivă a deșeurilor
  • Pentru anul 2019, România trebuie să facă în continuare eforturi să îmbunătățească și să extindă colectarea selectivă, să stabilească o serie de standarde minime pentru colectarea selectivă
  • Este necesară implementarea la nivel municipal de măsuri care să susțină colectarea selectivă, dar tot odată care să penalizeze și să taxeze corespunzător aruncarea deșeurilor în gropi de gunoi pe principiul „plătește pentru cât arunci" sau „Taxă de depozitare"

Putem concluziona din aceste puncte faptul că problema cea mai mare pe care o semnalează Comisia Europeană constă în gropile de gunoi, atât în ceea ce privește existența lor cât și funcționarea acestora, sub standardele impuse de către normele gestionării deșeurilor. Cu toate acestea, printre principalele subiecte abordate pe această temă, în mod inevitabil se află și colectarea selectivă, care ținând cont că reprezintă primul pas intermediar între cetățeni și procesul de gestionare a deșeurilor, există numeroase propuneri ce privesc implementări de soluții care să vizeze evitarea și diminuarea problemei depozitării deșeurilor în gropile de gunoi.

Ce rol are colectarea selectivă a deșeurilor?

Prin procesul de colectare a deșeurilor înțelegem atât sortarea, repartizarea pe materiile prime ce pot fi valorificate sau reutilizate, cât și depozitarea și transportul către centrele de tratare. Astfel, acest pas ce contribuie semnificativ la ușurarea gestionării deșeurilor prin eficientizarea procedurilor de valorificare, reciclare sau eliminare.

În ceea ce privește acest domeniu larg de gestionare a deșeurilor, colectarea reprezintă un pas care modifică semnificativ felul în care este abordată ierarhizarea deșeurilor, astfel, ne putem imagina acest lucru în felul următor:

În cadrul celor două figuri putem vedea întreg contextul în care colectarea selectivă funcționează și care sunt efectele acesteia asupra felului în care sunt gestionate deșeurile. Astfel, relația dintre cele două figuri și colectarea selectivă poate fi explicată în felul următor:

Rolul colectarii selective in ierarhizarea deșeurilor - Arli Co
  • Acțiunile de prevenire a producerii de deșeuri au cea mai mare prioritate dintre toți pașii care implică întreg procesul de gestionare al deșeurilor, dar acest pas este manifestat în cea mai mică măsură
  • Reutilizarea implică o perspectivă similară, dar care spre deosebire de prevenire, vizează deșeurile deja generate și reîntrebuințarea acestora în alte scopuri.
  • Prin reciclare putem vedea acea „aurita cale de mijloc" unde indiferent spre ce strategie se va opta, această etapă va fi mereu un obiectiv ce trebuie să existe ca alternativă la obiectivele anterioare
  • Valorificarea, apare ca răspuns în momentul în care reciclarea nu este posibilă, cu toate acestea, recuperarea unor substanțe sau materiale benefice, precum și folosirea deșeurilor drept combustibil sau sursă de energie poate aduce un beneficiu și un plus de valoare
  • Eliminarea este un opțiunea cea mai indezirabilă, deoarece promovarea acestei soluții contribuie la problema pe care România o are cu privire la gropile de gunoi

Se poate observa faptul că în figura 1, cu toate că Prevenirea are cea mai mare utilitate, acțiunile care au în vedere această etapă sunt cele mai puține, iar cele de eliminare cele mai întâlnite. Ceea ce colectarea selectivă implică însă, este răsturnarea acelor ponderi fără a schimba gradul de prioritate, astfel, ideal ar fi ca prin colectarea selectivă, procesul de eliminare să fie unul minim, iar orice implică valorificare și reutilizare să devină practici cât mai comune.

Tipuri de coșuri de gunoi pentru colectatul selectiv al deșeurilor

Pentru a oferi o alternativă cât mai viabilă la obiceiurile pe care le aveam deja pentru colectarea deșeurilor, conform noilor prevederi aflate deja în vigoare, atât coșurile de gunoi cât și tomberoanele pot îndeplini cerințele colectării selective. Prin urmare, avem următoarele categorii de recipiente, ce sunt clasificate în funcție de capacitate.

Coșuri de gunoi pentru colectare selectivă: în cadrul acestei game intră toate modelele ce sunt destinate utilizării în birouri sau în spații mici cu trafic redus de persoane, astfel cele mai comune dimensiuni și capacități pe care le vei putea găsi sunt următoarele:

Tomberoane pentru colectare selectivă 10-60 litri - Arli Co

Tomberoane pentru colectare selectivă:

Tomberoane pentru colectare selectivă 80-240 litri - Arli Co

Această categorie de recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor include majoritatea tipurilor de pubele pe care le vei găsi la case, apartamente sau în general spații unde există un trafic mediu de persoane. Această categorie reprezintă o capacitate medie.

Containerele pentru colectare selectivă:

Containere pentru colectare selectivă 1100 litri - Arli Co

Aceasta este cea mai voluminoasă categorie de pubele pentru colectarea selectivă. Astfel de pubele se regăsesc în cadrul instituțiilor, magazinelor sau blocurilor unde locuiesc multe persoane, iar în general, cantitatea de deșeuri generată este foarte mare.

3. Legea deșeurilor și colectarea selectivă

Vezi aici campania promovată de către Ministerul Mediului

LEGEA 31/2019 și „Plătești pentru cât arunci"

Ca răspuns punctelor adresate gestionării deșeurilor de către Comisia Europeană, în 2019 avem, așadar, Legea nr. 31/2019 care se adresează în mare parte operatorilor economici și firmelor de salubritate, introduce noi concepte precum: răspunderea extinsă a producătorilor, „plătește pentru cât arunci" și taxa de depozitare, despre care puteți citi detalii sumarizate foarte frumos aici. Întocmai metodele de reducere și prevenire a generării de deșeuri municipale la nivel național reprezintă subiectul acestei legi, astfel, printre cele mai notabile aspecte, avem următoarele articole care ies în evidență:

  • Colectarea selectivă este necesară cel puțin pentru deșeurile de: Hârtie, Metal, Plastic și Sticlă
  • Punctul e) introduce termeni specifici pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci" astfel, începând cu 1 ianuarie 2019 până la 30 iunie 2019, volumul, frecvența de colectare, greutatea și sacii de colectare personalizați trebuie să devină obiective pentru implementarea acestui instrument
  • Odată cu data de 31 martie 2019 o taxă de 0.5 lei/ambalaj va fi percepută operatorilor economici ce utilizează ambalaje primare reutilizabile cuprinse între 0.1 l și 3 l
  • Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se urmărește atingerea unui obiectiv de returnare a ambalajelor reutilizabile într-un procent de 80%
  • Până la data de 1 ianuarie 2021, operatorii economici ce doresc să introducă pe piața națională produse ce sunt ambalate în ambalaje nereutilizabile din sticlă, plastic, metal cu volum cuprins între 0.1 l și 3 l, li se vor introduce, de asemenea, un sistem de garanție-returnare pentru a putea pune le dispoziție produse precum: „bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase"
  • Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici ce comercializează deja produse regăsite mai sus, sunt obligați să dețină un procentaj mediu al greutății ambalajelor reutilizabile din numărul total de ambalaje utilizate într-un an, incluzându-le și pe cele împrumutate de la alți operatori economici.
  • De asemenea, pe lângă această practică, mai apare încă o clauză ce introduce următoarea obligație: „incluzând și ambalajele luate spre închiriere de la operatorii prevăzuți la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel puțin 5%, dar nu mai puțin decât procentajul mediu realizat în perioada 2018-2019 și să crească acest procentaj cu 5%, anual, până în anul 2025 inclusiv."

Trebuie de menționat faptul că această lege a apărut drept completare la: Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu"

LEGEA Nr. 132 din 30 iunie 2010

Dar, cu toate acestea, avem nevoie de LEGEA Nr. 132 din 30 iunie 2010 de unde putem extrage elementele necesare în ceea ce privește legea colectării selective. Așadar, iată cele mai importante aspecte prevăzute în cadrul acestei legi:

  • Se urmărește creșterea gradului de reutilizare și prevenire a deșeurilor
  • Fiecare instituție publică este îndatorată să elaboreze un plan pentru colectarea selectivă unde să aibă în vedere:
    • Numele și datele de contact ale operatorului economic ce realizează colectarea propriu-zisă (firma de salubrizare etc.
    • O descriere a organizării colectării selective
    • Obligațiile angajaților și măsuri de pedepsire a neconformității
    • Stabilirea modalității de stocare temporară a deșeurilor
    • Program de instruire a angajaților
  • Instituțiile publice sunt obligate să aloce un buget colectării selective
  • Containerele și recipientele folosite pentru colectarea selectivă sunt inscripționate cu denumirea materialelor pentru care sunt destinate
  • În fiecare birou sau incintă a unei instituții publice trebuie să fie amplasate trei containere în funcție de tipul deșeului colectat:
    • Albastru pentru hârtie și carton
    • Galben pentru metal și plastic
    • Alb sau verde pentru sticla albă sau colorată
  • Marcarea tipului de container trebuie să se regăsească pe minim 20% din suprafața acestuia
  • Numărul și capacitatea containerelor se calculează în funcție de cantitatea de deșeuri colectate și numărul de goliri lunare.
  • Deșeurile vor fi cântărite la predare și consemnate într-un registru deținut de către ANPM

În ceea ce privește amenzile care sunt aplicate neconformității cu această lege, sunt percepute următoarele sume:

1. Amendă de la 500 la 1.000 de lei pentru conducătorul instituției publice pentru nerespectarea următoarelor obligații:

  • Delegarea responsabilității colectării selective unui angajat sau unui terț
  • Asigurarea aplicării colectării selective la nivelul instituției

2. Amendă de la 500 la 3.000 de lei pentru nerespectarea încheierii unui contract de predare a deșeurilor colectate

3. Amendă de la 5.000 la 10.000 de lei

  • Deșeurile preluate de către operatorul economic responsabil nu sunt colectate selectiv
  • Neasigurarea operatorului economic însărcinat ca deșeurile colectate să fie deja separate

În concluzie, ceea ce colectarea selectivă presupune și care sunt totodată obiectivele acesteia, pot fi înțelese prin figurile 1 și 2. Astfel, prin creșterea numărului de reutilizare a ambalajelor, precum și al altor deșeuri, această practică reprezintă un pas viabil către atingerea obiectivelor pe care România și le propune în conformitate cu normele impuse de către Comisia Europeană.


Portofoliu clienti
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
  • Portofoliu clienti Arli Co
ARLI CO

Vitan Business Center
Str. Brânduşelor 2-4, sector 3, Bucureşti
Tel: 021/ 320.63.64; 0742 176 622
office@arli.ro
vanzari@arli.ro

Copyright © 2017 ARLI CO SRL. Toate drepturile rezervate. Termeni și condiții Design web și programare. Web hosting.